Sunday, January 30, 2011

Inconstienta de zi cu zi

Ceea ce traim este doar un joc. Culmea, fiecare dintre noi se crede actorul principal. Universul incepe si se termina cu fiecare din noi.

Poate parea amuzant, dar fiecare isi ia rolul foarte in serios. Este hilar nivelul de inconstienta pe care il traim.

Cel mai tare ma amuza (desi din alt punct de vedere ar parea trist) cel care spune " eu pentru convingerile mele mi-as da viata " " totul pana la un punct " .

Alta parte foarte amuzanta este ca niciodata nu e vina noastra, ahahhaha - intotdeauna gasim pe altul vinovat si mai ales faptul ca suntem convinsi ca toate schimbarile trebuiesc facute in afara noastra - nicidecum in noi .
( ca o paranteza Iisus Hristos, cand este intrebat unde este raiul spune ceva de genul " Imparatia cerurilor este inauntrul vostru " - poate ar trebui sa ne dea de gandit )

Foarte trist mi se pare in schimb sa te consideri un simplu animal care lupta pentru supravietuire - sunt sigur ca putem trece de etapa asta, chiar daca din vina mea si a ta inca mai mor de foame oameni.

Trist mi se pare sa crezi ca tu poti judeca - cineva crede ca  toate lucrurile ar trebui sa se intample dupa logica lui intinata. Mai avem mult de tras pana sa putem judeca.

Singurul lucru de facut pe lumea asta cu adevarat este trezirea. A fi constient de ceea ce esti si de ceea ce faci in fiecare secunda. Se zice ca sfant este cel ce are 100% controlul asupra fiintei sale. Cu adevarat este greu sa recunosti ca 80% din timp nu stii unde umbla mintea ta; 90% din timp nu stim ce face corpul nostru - cat de amuzant este cum ne miram ca ne-am imbolnavit (fara sa stim de ce - oau ce neasteptat)

2 comments :

  1. Alina said...

    :)

  2. Virago said...

    E mai usor sa ramai intr-o stare de "constiinta falsa", dai play si uiti ce asculti.
    Conteaza atat intentia de a da play, a fi atent la ce esti, dar la fel de importanta e si melodia, in toate sunetele, tonurile ei, altfel butonul play nu mai are nici un sens. Multi dintre noi credem ca a da play schimba totul si apo aruncam vina pe Cel Mare ca a uitat de noi. Oare noi mai suntem atenti la propriul cantec?